weekend la Racos

Am stat noi cat am stat, vremea nu parea prea favorabila - coduri galbene, rosi, violet - dar am zis ca nu ne-ar lua uraganul pe sus, asa ca ne-am imbarcat in scooby si la durum. Vulcanul stins de la Racos, cu o pozitionare mai anevoioasa, ceva drumuri neasfaltate, cateva gropi dar la final a fost o priveliste deosebita. Am oprit in centrul satului si am vizitat Castelul Bethlen (1664), putin interes si mai putina amenajare turistica dar mare noroc am avut sa gasim cheia de la poarta. Reastaurarile ce au incercat sa mai salveze imaginea ansamblului au degradat defapt originalul, betonul fiind la mare valoare pus oriunde se vedea o crapatura. Dupa ce am inchis castelul si am dus inapoi cheia si apoi am suit spre "vulcan".  Toata zona dealului pe care se afla minunatia  devenise o exploatare de tuf vulcanic si practic s-a format un crater in care te cobori si poti deosebi fiecare strat de pamant, sau tuf pe o inaltime considerabila. Dupa ce ne-am luat cateva suveniruri am continuat drumul spre Augustin in cautarea defileului Oltului. Peisaje neatinse de mana umana, nici urma de gunoaie, cateva coturi ale oltului foarte linistite si relaxante  ne-au facut sa ne oprim mai des si sa admiram privelistea. A urmat cura de noroi - singurul obstacol care te impiedica sa faci in fiecare weekend o iesire prin acele locuri - si apoi drumul catre casa.